Proverbele Chapter 23

1. Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

2. pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

3. Nupofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

4. Nute chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

5. Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

6. Numînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

7. căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea“, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

8. Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

9. Nuvorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

10. Numuta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

11. căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

12. Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

13. Nucruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

14. Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

15. Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

16. şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

17. Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

18. căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

19. Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

20. Nufi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

21. Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

22. Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

23. Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

24. Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

25. Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

26. Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

27. Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

28. ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

29. Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

30. Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

31. Nute uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

32. dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

33. Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

34. Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

35. ,,M'a lovit… dar nu mă doare!… M'a bătut… dar nu simt nimic! Cînd… mă voi trezi? Mai vreau vin!“