Proverbele Chapter 14

1. Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. –

2. Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. –

3. În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. –

4. Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. –

5. Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

6. Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. –

7. Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. –

8. Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. –

9. Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. –

10. Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. –

11. Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. –

12. Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. –

13. De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. –

14. Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. –

15. Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. –

16. Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. –

17. Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. –

18. Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. –

19. Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. –

20. Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. –

21. Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. –

22. În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

23. Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. –

24. Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. –

25. Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. –

26. Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. –

27. Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. –

28. Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. –

29. Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. –

30. inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. –

31. Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. –

32. Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. –

33. Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. –

34. eprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. –

35. Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.